Am intrat în al patrulea an de Ancora şi, de când ne-am fondat, am trecut printr-o pandemie, avem un război la graniţă, o criză politică fără precedent în istoria recentă iar una financiară ne aşteaptă după colţ.

Ai spune că nu e cel mai bun moment să conduci o organizaţie care se bazează pe generozitatea oamenilor ca să existe. Dar cred că ai greşi.

Rolul organizaţiilor nonprofit este să acţioneze în situaţii de criză, în situaţiile în care instituţiile statului sunt ineficiente şi învechite, se mişcă lent, sunt deconectate de la nevoile populaţiei sau sunt corupte.

Fără un stat disfuncţional noi nu am exista.

Şi nici fără voi nu am exista.

Organizaţiile nonprofit oferă servicii de sănătate, au livrat alimente şi medicamente în timpul pandemiei, oferă sprijin refugiaţilor, educaţie politică şi financiară, militează pentru legi mai corecte, mai eficiente şi mai transparente şi multe altele.

Printre toate aceste organizaţii ne numărăm şi noi.

Deşi departe de atenţia presei, cancerul e una dintre crizele medicale ale generaţiei noastre.

Un studiu din 2024 publicat în JAMA Network Open arată că cei din generaţia X au şanse mai mari de a dezvolta cancer decât părinții și bunicii lor. Motivele nu sunt foarte clare, la bază fiind, cel mai probabil, un cumul de factori printre care: stilul de viaţă nesănătos, poluarea, instabilitatea genomică, inflamația cronică şi dezechilibrele imunitare.

Ce este clar e că principala armă împotriva cancerului rămâne detecţia precoce.

Cum stăm noi la acest capitol?

Ai ghicit. Prost. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește screeningul cancerului de sân. Doar 9% dintre femeile cu vârsta cuprinsa între 50 și 69 de ani, au efectuat o mamografie în ultimii doi ani. Prin comparație, Bulgaria, care este pe penultimul loc, a avut o rată de screening de 36%, iar media europeană este de 66%. 

Mamografia rămâne principala metodă de detectare precoce a cancerului de sân.

Ce-am făcut noi în 2024?

1 mamograf la 50.000 de femei

Din 2023 avem Planul Naţional de Combatere şi Control al Cancerului, iar Subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de sân a fost aprobat în 2022.

 Ne-am întrebat de ce n-am mai auzit nimic despre ele şi ce s-a întâmplat cu lucrurile care arată binişor pe hârtie.

Am cerut informaţii despre obiective, indicatori, activităţile şi timeline-ul acestui subprogram de la Ministerul Sănătăţii. Am primit un răspuns cu o serie stufoasă de legi, dar nimic concret legat de întrebarea noastră. Pentru asta ni s-a sugerat să ne adresăm Direcţiei de Implementare şi Monitorizare Proiecte, din cadrul aceluiaşi minister, ceea ce am şi făcut. Nu am primit încă un răspuns.

În acelaşi timp am început o cercetare a situaţiei din teren. Mai exact, am trimis solicitări în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, către toate spitalele de stat care ar putea avea legătură cu sănătatea sânului de pe rază a 8 judeţe din jurul Bucureştiului. Având în vedere că activitatea noastră se concentrează în aceste judeţe, am vrut să aflăm care sunt spitalele care efectuează investigaţii ce ar putea avea legătură detecţia cancerului de sân, către care putem îndruma pacientele.

Nu am primit răspunsuri de la toate, însă situaţia preliminară ne arată că există, aproximativ, 1 mamograf deţinut de spitalele publice la 50.000 de femei. Şi aici includem doar estimarea populaţiei ce se încadrează în vârsta de screening (40-70 ani) şi nu şi celelalte femei care ar putea avea indicaţie de mamografie. Cele 50.000 de femei, ca să respecte recomandările de screening, ar trebui să-şi facă o mamografie anual. Practic, imposibil.

Mai mult, am aflat că există spitale care au mamograf de ani buni, însă nu au personal care să îl folosească (Spitalul Județean de Urgență Giurgiu şi Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian” Călărași) şi un întreg judeţ în care nu există posibilitatea de a efectua mamografii la spitalul de stat (jud. Giurgiu).

Astfel, spitalele din Bucureşti ajung să adune paciente din majoritatea judeţelor din ţară. Devin supraaglomerate, iar investigaţiile care se fac sunt rareori de screening ci se efectuează pe bază unor suspiciuni sau chiar a unor urgenţe.

Cu alte cuvinte, detecţia precoce e aproape inexistentă.

Am vrut să vedem cât de complicat este pentru un pacient obişnuit să îşi facă investigaţiile de screening, aşa că am rugat-o pe sora mea să se programeze la o mamografie decontată de casa de asigurări de sănătate. Ca procesul să fie cât mai autentic, nu i-am dat niciun fel de indicaţie. După 6 clinici contactate şi 2 luni de aşteptare, a reuşit să se programeze peste încă o lună într-o clinică privată care lucrează cu casa. Şi asta doar pentru că, după cum spune ea, „am insistat la trei dintre ele sunându-i o dată la două săptămâni.”.

Putem spune că majoritatea femeilor ar fi renunţat la proces dacă n-ar fi avut o problemă reală, sau, în cel mai bun caz, ar fi mers la o clinică privată.

Din păcate, pare că lucrurile nu se vor schimba prea curând şi, cu siguranţă, nu fără investiţii masive în infrastructură şi în personal medical.

Primul eveniment în București

În 2024 am participat la Bazar de Cotroceni, un eveniment cultural într-unul dintre cele mai selecte cartiere ale Bucureştiului.

Într-o singură zi, am vorbit cu peste 100 de femei despre cum ar putea să se protejeze mai bine. A fost o plăcere să fim aproape de casă și să facem ceva și pentru comunitatea noastră. Nu poți să ai pretenția să rezolvi o problemă fără să îți faci ordine-n propria curte.

Am observat diferenţe clare în ceea ce priveşte nivelul de informare şi înţelegere între femeile din capitală şi cele din zonele rurale. Putem aprecia, cu un grad mare de certitudine, că acest aspect se datorează, în primul rând, specificului evenimentului Bazar de Cotroceni şi nu se aplică la nivelul populaţiei generale. Evenimentul reuneşte preponderent participanţi din păturile medii şi înalte ale societăţii, atât din punct de vedere al venitului cât şi al educaţiei.

Cu toate acestea, evenimentele din Bucureşti ar putea avea un impact pe termen lung chiar mai mare decât cele desfăşurate în mediul rural, în special datorită nivelului de înţelegere a unor concepte medicale. Nefiind necesară suprasimplificarea noţiunilor pentru a atinge un nivel de înţelegere de bază, cresc şansele ca informaţiile să fie transferate mai departe într-un mod corect şi cât mai complet. Astfel, cresc şi şansele ca participanţii să devină centre de influenţă şi promotori ai sănătăţii preventive.

Noi, ca asociație, suntem limitați de timp și resurse financiare și mereu ne punem întrebarea: „Oare cum putem avea cel mai mare impact? Oare care sunt comunitățile care ar beneficia cel mai mult de pe urma acțiunilor noastre?”. Credem că cea mai importantă parte a ceea ce facem noi este educarea. Facem eforturi constante să renunțăm la limbajul medical și să explicăm lucrurile pe înțelesul tuturor. Doar așa informația poate să circule, de la noi la femei și de la o femeie la alta, până când înțelegem cu toții câtă suferință și cât de multe resurse financiare, emoționale și de timp putem salva prin controale regulate.

Evenimente de informare

Pe lângă lucrurile de mai sus, în 2024 am desfăşurat 4 evenimente de informare despre cancerul de sân, cu care probabil v-am obişnuit.

În cadrul evenimentelor le vorbim participantelor despre cancerul de sân, factori de risc şi factori de protecţie, investigaţiile necesare detectării precoce a bolii şi reconstrucţia mamară după mastectomie.

Femeile exersează, sub ghidarea noastră, tehnica detecţiei leziunilor sânilor prin autopalpare la un mulaj ce prezintă noduli.Iar la final, le oferim femeilor de consultaţii de specialitate (examen clinic, anamneza factorilor de risc şi ecografie mamară), gratuite, pentru detectarea posibilelor afecţiuni ale sânului.

La aceste evenimente au participat 257 femei şi iar noi am oferit 179 de ecografii gratuite.

Acolo unde este necesar, îndrumam participantele către următoarele investigaţii şi le oferim sprijin pe termen lung pentru rezolvarea problemelor legate de sănătatea sânilor.

Am făcut mai puţine evenimente decât ne-am propus din 2 motive. Primul e că o parte din bani i-am păstrat pentru a-i investi în aparatură medicală, al doilea este că Ancora încă nu s-a transformat în principala sursă de venit pentru niciunul dintre membrii echipei iar timpul nostru este împărţit. Şi asta nu pentru că nu ne-am dori, ci pentru că necesită timp să creşti lucrurile într-o manieră organică, sănătoasă. Până acum ne-a ieşit.

Bonus: Am făcut o campanie de informare şi la Art Safari, evenimentul de artă care anul trecut a avut o expoziţie despre sâni. Nu puteam să lipsim, nu? 😊

Bonus 2: Daca vrei să înțelegi mai bine prin ce trece un pacient diagnosticat cu cancer de sân, ascultă povestea Elenei.

Ancora in 2025

Cabinetul Ancora

Principalul nostru obiectiv în 2025 va fi să deschidem un punct de lucru fix. Avem nevoie de mai multă recurență pentru serviciile noastre. În prezent suntem în proces de strângere de fonduri pentru a achiziționa un ecograf care urmează a fi folosit atât în acţiunile noastre din teren, cât și într-un punct de lucru fix din Bucureşti.

Cu toate că este unul dintre cele mai dezvoltate oraşe ale României, Bucureştiul prezintă discrepanţe mari ale veniturilor în rândul populaţiei. Capitala şi zona metropolitană a acesteia, sunt de fapt cel mai mare centru ca număr de persoane vulnerabile. Putem estima că aici locuiesc între 102.000 (Bucureşti) şi 150.000 (Bucureşti şi zona metropolitană) de persoane vulnerabile din punct de vedere al venitului.

În puls, Bucureştiul este unul dintre oraşele cu cele mai ridicate rate de spitalizare, mortalitate şi ani de viaţă pierduţi prematur (YLL = Years of Life Lost) prin cancer de sân.

Până acum, cea mai eficientă formă de funcţionare pe care am găsit-o este un model hibrid. Cabinetul ar oferi atât servicii contra cost, cât și gratuite pentru femeile care nu au posibilitatea să plătească. Practic, „profitul” generat va fi utilizat pentru a acoperi costurile serviciilor oferite femeilor defavorizate.

Continuăm evenimente de informare

Ne propunem să intensificăm eforturile de informare despre prevenția şi detectarea precoce a cancerului de sân în zonele rurale.

În plus, având în vedere succesul evenimentului de la Bazar de Cotroceni, intenţionăm să organizăm cel puțin un astfel de eveniment pe an în Bucureşti. Astfel putem a amplifica impactul educațional și a contribui la scăderea mortalităţii cancerului de sân.

Dacă ai sugestii sau propuneri pentru noi, suntem la un click distanţă.